close
Dezvoltare personală

Libertatea nu se cere, se ia

Am întâlnit mulți oameni care se tem că dacă își asumă libertatea și iau deciziile alea ce le tot cântă sufletul (din motivele corecte), cineva va suferi.

Oamenii (și cel mai adesea cei apropiați de noi – familie, partener, copil, etc) se folosesc de emoții și șantaje emoționale, deci ne manipulează (desigur, în numele iubirii) știind punctele unde suntem vulnerabili și vom reacționa imediat. Vezi articolul cu emoțiile aici: http://entuziasm.ro/dezvoltare-personala/hipnoza-emotiilor-profit-pentru-sarlatani/

Știi și tu probabil cazuri (sau ai trecut prin asta) în care cineva se teme să nu supere, dezamăgească și persoanele din jur exact în acest punct lovesc, deci se îmbufnează la cel mai mic semn că au ceva de pierdut din relația cu tine.

Și ca să-ți dau un exemplu și mai relevant, am avut un client care a venit la mine disperat să-mi spună că iubita lui (de 10 ani aveau o relație) de fiecare dată când nu este de acord cu ceva ce face el, îl amenință că se sinucide. Omul trecea printr-un întreg coșmar doar auzind amenințarea și îi era rău fizic. De ce funcționa atât de bine amenințarea ? Pentru că el când a fost copil a găsit-o pe mama lui spânzurată.

Probabil tinzi să crezi că astea sunt cazuri extreme de oameni bolnavi, care se folosesc de slăbiciunile altora. Dar aruncă o privire în viața ta și vezi cum te folosești și tu de punctele slabe ale celor apropiați atunci când vrei să ai dreptate, să câștigi o luptă de interese sau simți că pierzi controlul. Și vezi de câte ori ai fost manipulat exact acolo unde erai mai vulnerabil.

 Suferință reală sau smiorcăială?

Trebuie făcută diferența dintre suferința reală și smiorcăiala de om răsfățat care credea că totul i se cuvine, iar acum simte că își pierde puterea, deci dă din picioare nervos și îți arată cât suferă el că ai luat tu X decizie care-ți onorează sufletul. Asta nu e suferință, ci nesimțire.

Și în majoritatea cazurilor, marile suferințe sunt doar smiorcăieli. Și nu e valabil doar în cazul celor care vor să ne manipuleze prin lacrimile și balele lor, ci chiar și în cazul nostru, când cădem în drame fără să căutăm un fir logic, o soluție, o colaborare cu noi, celălalt sau viața. Ne smiorcăim pentru că ne-am identificat cu gândurile și emoțiile noastre, deci avem impresia că altă lume nu există decât aia din mintea noastră, lume în care credem că avem vreo putere de a controla sau avem dreptul de a pretinde.

Emoții

Primul pas spre libertate nu este să te smulgi din brațele unui celuilalt sau să fugi de reguli și prejudecăți, ci mai degrabă să observi cât de înlănțuit ești în propriul mental, să vezi cât de tare ești influențat de emoții și să iei acea decizie demnă, fără să lași ca emoția să aleagă în locul tău. Nu există libertate, fără să fii conectat la viață.

Aici aveți o scriere vitală referitoare la emoții, scrisă de Cristi Popan, unul din iubiții mei înțelepți, care mă inspiră și m-a ajutat/mă ajută de multe ori să-mi depășesc confuziile (îl găsești pe blogul lui aici: http://www.fiiconstient.ro/)

„Când trăiți prin emotii pierdeți fără excepție contactul cu realitatea .
Orice emoție este expresia decuplării de la contextul în care trăiți pentru a vă cupla la o proiecție (scenariu, iluzie). Iar asta este bine pentru toți cei care vor să profite de voi.
Și daca nu v-ați prins încă, cu foarte mici excepții, pentru toți cei din jur sunteți importanți doar atât timp cât satisfaceți pretențiile și așteptările lor, care cresc pe măsură ce vă străduiți mai mult.

Incapacitatea de a vă conecta la realitatea înconjurătoare așa cum este ea, dincolo de teatrul pe care-l joacă aproape toți este garanția că veți putea fi prostiți, manipulați și controlați de cei mai abili și mai perverși dintre noi.

Iar ironia este că nimic nu detestați mai tare decât pe cei care vă sugerează că ar trebui să renunțați la drogul emoțiilor pentru a vă conecta la prospețimea realității, prin onestitate cu sine și responsabilitate pentru integritate în relaționare.

city-in-a-birdcage1

Emoțiile care ni le oferă competițiile sportive, telenovelele, experiența religioasă sau romantică, sunt toate anestezice pentru anxietatea care o produce minciuna în care alegem să trăim.

Recuperând integritatea recuperăm luciditatea care ne ține în contact cu ceea ce se-ntâmplă în realitate și cu ceea ce există.

IDEEA NU E SĂ CONTROLEZI EMOȚIILE!

Foarte puțini pot controla emoțiile, însă foarte mulți pot controla decizia pe care o iau când sunt emoționați. Ești foarte presat și dominat de emoții în măsura în care refuzi onestitatea și integritatea. Dacă vrei să scapi de emoții, uită de ele și orientează-ți atenția către alegerile care ți le sugerează cel mai înalt nivel de demnitate pe care îl poți accesa, cu resursele de care dispui.

Trăitul conștient

Cei care exersează trăitul conștient și le și iese din când în când,  fac deseori – și mai ales în momente cu miză, alegeri care au la bază rațiuni de bun simț sau aspirații admirabile definite precis (bine conștientizate și justificate), care dau un plăcut sentiment de sens (care ATENȚIE! nu este emoție, ci sentiment).

Interesele personale care vizează prosperitatea vieții și extinderea stării de bine în lume, duc la alegeri raționale murate în bun simț,  care exclud alegeri bazate pe emoții.

Aceleași alegeri ale oamenilor conștienți pot avea la bază intuiții familiare cu rădăcini în senzațiile cuplării la viață, care de asemenea nu au legatură cu emoțiile.

Emoțiile, senzațiile și sentimentele care pun în mișcare omenirea sunt aspecte ale trăirilor interioare nu doar diferite ,ci diametral opuse.

Emoțiile sunt consecința identificării cu spațiul mental emoțional (matrix, iluzia, etc) pe când senzațiile și sentimentele, care sunt trăiri discrete ce necesită o privire pătrunzătoare în propria ființă, sunt expresia cuplării la spațiul existențial în care noi oamenii existăm și care ne definește adevărata identitate.

Puține confuzii te pot ține în erori mai grave decat neînțelegerea diferențelor și a naturii emoțiilor vs senzații&sentimente.

Senzație de sens

Una dintre cele mai frecvente reacții a celor care află de la mine că descosider trăirea emoțională și că recomand depășirea emoțiilor, este aceea de a-și imagina că lumea în perspectiva mea este una anostă, rece, lipsită de intensitate.

Însa au dreptate doar în aceea că într-adevăr la începutul abordării unei vieți conștiente, detașarea de emoții face totul mai puțin intens, dar în același timp scad fluctuațiile extrem de obositoare între agonia și extazul emoțional.

La început totul este lipsit de intensitate, dar în același timp toată trăirea devine adevărată, adică relevantă pentru ceea ce ești. Pe măsură ce emoțiile se temperează și atenția se duce către structuri ale ființei mai discrete și rafinate, se dezvăluie o lume a senzațiilor și mai apoi a sentimentelor, care ne ghidează pas cu pas către adevăr, cunoaștere, magie și înțelepciune.

Cu cât contactul cu acele structuri personale care generează senzații și sentimente este mai puternic, cu atât mai mult ne recuperăm identitatea energetică și sensibilă, care duce pas cu pas către o senzație de sens tot mai profundă.

Am avut nevoie de câțiva ani (prea mulți) de decizii care s-au dovedit extrem de neinspirate, până am înțeles problematica expusă mai sus. Nu vad de ce ați mai pierde și voi acest timp.”  – Cristi (http://www.fiiconstient.ro/)

Nu poți fi liber cât încă ești prins în capcana mental emoțională (dar câți ne-au spus asta? câți știu diferențele dintre emoții și sentimente? Nici măcar la facultatea de psihologie nu se predă așa ceva și nu ne spune nimeni aceste lucruri pentru că societatea și multe altele din lumea asta n-ar mai avea un așa control asupra noastră). Nu poți fi liber câtă vreme îți negociezi acest drept și îl implori, exact acolo unde interesele celorlalți nu sunt să-ți dea ție puterea, încrederea, luciditatea și colaborarea pe care o presupune libertatea.

Libertatea nu se cere, ci se ia, asumându-ți responsabilitatea pentru acțiunile tale.

Orice om care îți vrea binele (mai presus de filmele/proiecțiile pe care și le-a făcut el cu tine) și are un minim de bun simț, te va încuraja să-ți urmezi atracțiile, deciziile, libertatea, fără să te învinovățească sau să te atace.

Chiar dacă o decizie de-a ta poate afecta un om, acela integru îți va spune ce simte și-și va duce procesul interior, fără să te acuze sau să te priveze de libertate. Acest om te va încuraja să rămâi fidel(ă) sufletului tău, respectând alegerile pe care le faci, chiar dacă el pe moment poate să iasă în pierdere.

Ne-am născut liberi

Libertatea nu este ceva ce trebuie câștigat și cu atât mai mult nu se negociază. E un drept din naștere! Doar că pe parcurs ne-am pus cătușe și ne-am înlănțuit corpul și sufletul, urmând nesimțirea unora…și a noastră, crezând că încătușați am avea mai mult de câștigat sau că am putea astfel să legăm și noi pe cineva.

Când te dezlegi de toate manipulările, prejudecățile și confuziile (ale tale, apoi ale altora) și alegi să fii corect, normal că pe unii îi va enerva. Însă dacă îți vinzi sufletul doar pentru a evita smiorcăiala unora (sau chiar a ta), mai târziu te vei lovi de suferința de a fi negat ce era mai important pentru tine. Iar suferința asta e reală!

Libertatea nu are cine să ți-o dea! Ți-o iei tu, cu orice risc.

Oricine nu-ți respectă dreptul de a trăi liber pe pământul ăsta e doar un copil răsfățat și nesimțit care vrea să te controleze.

Înainte de a acuza, fii atent la tine cât respecți libertatea altora și cum ți-o asumi pe a ta, ce faci pentru a ieși din spațiul mental emoțional și cât de conștient ești de deciziile tale.

Nimic nu ni se cuvine, cu atât mai mult ceea ce au să ne ofere oamenii din viața noastră. Deci primește cu brațele deschise, bucură-te fără să pretinzi o bucățică în plus și respectă dreptul fiecăruia la zborul liber pe cerul vieții.

Te îmbrățișez cu dragoste și entuziasm

raluca raluca

The author raluca raluca

Leave a Response