close

Cunoaște-mă mai bine

Cunoaște-mă mai bine

Cred

Memoria mea vizuală este aproape nulă.

Era o vreme când nu mai știam nici cum arată soră-mea, deși o văzusem cu juma` de oră înainte.

Desigur că pot să zic conceptual, din amintiri…cum arată un om, obiect, loc, însă nu am imaginea lor pe ecranul minții. E negru. Adaug eu, scris cu alb, caracteristicile pe care mi le amintesc, cu liniuțe și cu puncte de suspensie.

Privesc deci, dar nu prea văd, drept să vă zic.

citeste mai mult
Cunoaște-mă mai bine

Ești într-o depresie. Mică

Acum niște ani, pe vremea când lucram sub supervizare, o colegă simpatică m-a convins că am depresie. Una mică.

Ca să înțelegi de unde diagnosticul, să mă explic:

M-am despărțit de un tip. Am vorbit noi frumos și am ajuns la concluzia că e mai bine să ne vedem la ochi doar la cafele, vinuri și povești, căci pe alte planete nu ne prea întâlneam într-ale compatibilității.

Deci am mai băut un vin împreună, ne-am dat cadouri să avem amintire și am râs de ce-a fost rău și cât de proști suntem fiecare câteodată, pe rând și ferească sfântu, chiar și deodată.  Apoi am adormit îmbrățișați și împăcați cu decizia înțeleaptă.

citeste mai mult
Cunoaște-mă mai bine

Rock-ul nu a murit

Am crescut între Metallica și Bonnie Tyler.

Tata era (și este) rocker pasionat chiar dacă nu avea plete sau geacă de piele; dar avea chitară și niște boxe imense construite chiar de el + un amplificator la care nu mă lăsa niciodată să-mi bag mâinile pe motiv că-i stric reglajele fine de sunet.

Mama era o finuță și o sensibilă, care se răsfăța cu muzica soft a unor bine cunoscuți artiști precum Abba, Modern Talking, Albano&Romina.

citeste mai mult
Cunoaște-mă mai bine

Domnișoară…v-ați salvat datele importante?

Prin 2013, Într-o Vineri 13, laptopul meu mergea mai încet decât bunică-mea care avea 80 de ani. Deci am concis că am un laptop cu artrită care vrea să mă anunțe că dă colțu`. Sau că are nevoie de un medic de calculatoare.

L-am întors pe toate părțile să-l resuscitez, l-am pupat și mângăiat, certat și implorat să-și revină, dar nu. Nu dădea niciun semn vital.

În disperarea de a-l face viu, în condițiile în care nu știam ce-l doare și paracetamol nu putea înghiți…am dat de o listă întreagă, cu multe buline de bifat, într-un folder mare, dintr-un loc necunoscut mie și azi. Și am dat disable la tot. Whatever that means “disable”!

citeste mai mult
Cunoaște-mă mai bine

Buricul pământului și prăbușirea imaginii de sine

Cred că o bună parte din dramele noastre…s-ar evapora subit dacă am înțelege că nu suntem buricul Pământului. Deci degeaba luăm noi personal tot ce (ni) se întâmplă, că nu chiar tot ce mișcă este despre noi.

Dar să vă zic de buricul meu.

Ăla al pământului, desigur (cine o fi inventat expresia asta a fost inspirat). Deci azi e despre mine.

Trecând peste perioada mea de glorie când mă credeam îndeptățită să manipulez tot Universul dacă se poate, doar să se facă voia mea (perioada asta va fi descrisă cu subiect și predicat într-o carte pe relații), apoi a urmat perioada în care m-am hotărât eu să fiu fată bună…și am întâlnit și un bărbat care m-a îndrumat spre omenie.

citeste mai mult
Cunoaște-mă mai bineDe-ale vieții...cu umor

Relație cu beneficii

A fost cândva, o vreme, când subsemnata căuta în orice relații beneficii. Atenție, mere proaspete și un inel, un bărbat bine în patul căruia să-i declar amorul meu veșnic și promisiunea lui că va sta la fundu` meu…cam trei vieți.

Tot cândva, acum o vreme, credeam în fidelitate. A lui, nu a mea.

Drept urmare, îl păzeam mai ceva ca un pitt-bull, cu o trusă profesionistă de detectiv priceput și niște tocuri care aveau rol de seducție…sau pedeapsă. În caz că face ceva, preventiv.

citeste mai mult
Cunoaște-mă mai bine

Recompensa-ți va fi liniștea sufletească

“Fă doar ce e corect, iar recomensa-ți va fi liniștea sufletească” îmi zicea cândva un iubit tare drag mie, în ideea că oricâte ambiții, calcule de devenire și putere exterioară ai avea, nu-ți pierde omenia, căci odată cu ea pierzi și pacea interioară.

Și pentru că i-am urmat sfaturile cu plăcere și încredere, am simțit la un moment dat că nu dau liniștea asta pe nimic. Liniștea aia de a-ți fi fidel ție orice/pe oricine ai pierde, de a face lucrurile din motivele oneste, de a ședea confortabil în pielea ta

(Atât cât puteam și pot să stau confortabil în pielea mea. Câteodată mă enervează textura moale/bleagă).

citeste mai mult