august 2020

Există o grămadă de filme bune care ne pot inspira, ne arată ce e important (și) pentru noi sau ne pot motiva. Însă filmele astea nu ne pot da răbdare. Aceasta trebuie cultivată de noi.

De ce spun de răbdare

Într-un film, acțiunea se desfășoară pe repede-nainte.

Ceea ce e firesc pentru că există un timp limitat (1h30-2h) în care să se desfășoare povestea….apoi e normal să fie așa, că altfel ne-am plictisi și noi să vedem un film de acțiune care dureaza 20 ani, până să ajungă eroul nostru acolo unde și-a propus.

Această secțiune din blog este un pamflet și trebuie tratat ca atare. Cu seriozitate adică.

Orice asemănare este pur, dar nu și simplu…întâmplătoare!

Haideți să vedem unde-și petrec zodiile concediul, vacanța, zilele libere. În caz că mai au.

Berbec

Participă la un maraton. E singurul loc unde lumea se mișcă atât de repede pe cât îi place lui.

În plus, e o scuză bună să mănânce carbohidrați și batoane de ciocolată… energizante. De parcă ar mai avea nevoie de energie!

Taur

La un restaurant, unde-și planifică maiestuos planul pe cinci ani din viață și următoarele instrumente de tortură în cuplu, pentru a-și convinge partenerul că el are dreptate. Întotdeauna!

În secolul actual, când avem la dispoziție resurse și informații grămadă, cu povești de succes la pachet și competiții în spate, gonim spre fericire și ne măsurăm valoarea după cât de des ne arătăm dantura și cu ce rezultate uimitoare ne putem lăuda.

Am impresia că ne deranjează cele mai banale lucruri și ne ating cele mai mărunte situații ori cuvinte, căci acum avem concepte de care să ne legăm și cu care să ne victimizăm sau scuzăm. Dar ne pierdem din energie tot mai tare și suntem secați. Paradoxal, dar nu chiar…atâta fugim după fericire, că fix asta o ratăm.

Dintotdeauna am fost recunoscătoare celor care m-au susținut, ajutat, încurajat sau m-au inspirat cu ceva. Și am ținut morțiș să exprim și verbal sau uneori prin fapte aprecierea mea. Probabil într-o mică măsură pentru ei…și într-o mare parte pentru mine însămi.

Aprecierea exprimată prin cuvinte sau/și fapte m-a ajutat pe mine să-mi pun capcane pentru ca nu cumva firea mea de misecuvenism să se înfiripe, ci să conștientizez că nu trebuie să iau lucrurile ca pe un dat firesc, ci ca pe un dar.

În 30 Iulie am împlinit 32 de ani și m-am simțit copleșită de atâta bine…

În semn de recunoștință pentru cei care mi-au urat la mulți ani, da și pentru mine, m-am gândit să scriu un articol cu câteva dintre cuvintele preferate (sau vorbele de duh, cum le mai zic eu) spuse mie de-a lungul timpului de oamenii faini care mi-au trecut prin viață. Iar unii mai sunt în viața mea și vor continua să-mi fie.

Sunt incredibil de fericită. Însă fericirea mea nu e doar o urmare a pașilor mei mărunți, ci o datorez acelora care m-au ajutat, îndrumat, unii chiar sacrificat…și mulți și-au păstrat spiritul viu pentru a putea să mă adap și eu cu lumina și binele lor.