Ralicilina zilei – Legată de glie

Ralicilina zilei – Legată de glie

Eu iubesc țara asta din toți rărunchii!

Sunt legată sufletește de glie și greu mi-e să fiu mult timp departe de ea. Desigur că mult contribuie și oamenii care mi-s aici, dar e și țara. Pur și simplu în România mi-e dragul de viață.

Însă de mică mi-am dorit să văd Parisul.

De la prima lecție de franceză, în clasa a a 4-a, m-am întrebat cum arată țara acestei limbi minunate. Din clasa a 6-a încolo….mă fascina mai mult Parisul și mă uitam la poze cu Turnul Eiffel plus altele din zonă și aproape că făceam plecăciuni de admirație.

Am romantizat atât de mult locul ăla încât amânam în fiecare an să ajung acolo, doar pentru ca nu cumva realitatea să-mi strice visul.

În anul 2019 am ajuns să-mi văd visul cu ochii și zău că mi s-a părut și mai frumos decât în imaginația mea.

Iar întâlnirea cu Turnul Eiffel, pe care-l aveam de la 13 ani breloc la chei….a fost copleșitoare; din toate punctele de vedere, ceva aparte.

Deci în Paris m-am simțit norocoasă și recunoscătoare pentru orașul ăla plăsmuit de-atâta timp, care în realitate e și mai frumos. Apoi am fost mirată că toată franceza mea s-a dus dracului și mă amuzam cât de ușor uiți o limbă străină care ți-a fost și de suflet, doar pentru că n-ai vorbit-o ani de zile.

Dar nu-mi păsa de nimic, a fost înfiorător de frumos!

Doar că oricât de mult mi-ar fi plăcut, după câteva zile, Mon Coeur mă chema înapoi acasă.

Dupa a 6-a zi, tot frumos vedem Turnul Eiffel, dar mi-era dor rău de tot de Turnul Croitorilor din Cluj.

Faine bisericuțe, catedrale și alte lăcașuri sacre prin Paris….dar abia așteptam să revăd Catedrala din centru și Piața Unirii.

Mișto limba pe care acum nu mai eram în stare să o vorbesc, deși mă treceau fiorii când auzeam francezii cum glăsuiesc, însă râvneam după limba română și un dulce grai moldovenesc a unor prieteni.

Și eu cred în țara asta și-n potențialul românilor.

Abia aștept să mai revăd Parisul și mi-ar place tare să mă întorc acolo și toamna, că e anotimpul meu preferat. Mi-a plăcut și poate o să acord niște timp să vă povestesc peripeții și ce-am trait pe acolo.

Însă oricât de mult mi-ar place o țară, mi-e clar de mult că sufletul meu e acasă în România. Lângă prietenii mei.

Raluca Muresan

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *