close
no thumb

img_0338

Este util este să te întrebi cât de real se pot aplica în viața ta unele teorii și dacă îți vor aduce o stare de bine pe termen lung ceea ce aplici. Dacă crezi orbește tot ce citești și nu observi că unii vând gogoși motivaționalo-spirituale, s-ar putea să-ți complici viața degeaba punând presiune pe tine, deși înainte îți era bine.

Dacă ceea ce faci îți aduce beneficii doar pe termen scurt, tot tu vei avea de tras mai mult, deci orientează-te spre rezultatele pe termen lung, chiar dacă nu vezi o minune întâmplându-se în cinci zile. Adesea, minunile rapide sunt doar iluzii care te încurcă.

Sunt multe teorii de bun simț, care sunt spuse de oameni care chiar fac și trăiesc ceea ce zic. Acestea în majoritatea cazurilor nu-ți vor suna atât de bine și posibil să te enerveze la un moment dat, căci nu sunt despre înflorirea lumii și cum să-ți asculți bătăile inimii, ci despre cum să pui mâna pe rana deschisă și să faci măcar un minim efort pentru viața ta.

Adevărul nu sună atât de bine, după ce am fost obișnuiți cu iluzii și soluții rapide. Și chiar atunci când cineva lasă deoparte clișeele și-ți spune adevărul, ai tendința să fugi.

Teoria ca teoria…dar practica ne omoară

Asta e o frază des întâlnită la cei care au văzut real unde au greșit/greșesc și ce ar putea să facă, însă fug de ei înșiși în clișeul „Practica ne omoară”. Astfel, se ascund după scuze și minimalizează importanța mesajului susținând că cel care le-a pus degetul pe rană oricum nu știe situația lor (care e deosebită), e prea tânăr sau prea bătrân, etc.

Practica e mai grea pentru că cere de la noi un efort conștient de a pune în aplicare ceea ce știm că trebuie să facem. 

Atâta timp cât asculți ceea ce-ți spune cineva (sau citești) și simți că acolo e un adevăr care nu-ți convine, ceea ce auzi devine teorie. Pentru tine chiar este doar o teorie pentru că nu ești dispus să faci efortul de a pune teoria în practică. Din ce motive faci asta? Iresponsabilitate, fugă de sine, beneficii pe care le câștigi din situația neplăcută în care te afli, iluziile mental emoționale în care te scalzi, etc.

De cele mai multe ori, practica reală ține de o muncă interioară care este inevitabilă atunci când alegi să te raportezi corect la viață. Adică înainte să arunci vina pe societate, familie, partener, colegi, etc, să te gândești ce contribuție ai tu la problemele din viața ta, cum te porți cu tine însuți, cu ceilalți și cât de sincer ești în viața ta, dacă ai făcut/faci tot ce poți pentru a găsi soluții și a-ți îmbunătăți situația.

Să spui că practica e grea este un lux pe care nu ți-l permiți atâta timp cât viața ta nu respiră liniște, recunoștință, stare de bine în general.

Practica va deveni ușoară abia atunci când nu te vei mai război cu conceptele și vei deveni responsabil pentru ceea ce gândești, simți și trăiești. Desigur că nu toate depind de tine, nu poți să controlezi fiecare mișcare din universul ăsta și unele lucruri pur și simplu se întâmplă. Însă nici nu trebuie să controlezi ceva sau să încerci să muți munții din loc, ci doar să te folosești de resursele pe care le ai și să faci atât cât ți-e cu putință, fără să te victimizezi sau să arăți cu degetul spre vinovați.

Tehnici

Mulți oameni fug în tehnici spiritualo-fantastice care să-i ajute. Deși e drept, ei nu caută niciun ajutor, ci mai degrabă o aparentă putere de a ști lucruri neștiute/nevăzute + evadarea din propria viață.

Viața e adesea simplă și-ți oferă la îndemână tot ce ai nevoie pentru a fi, a ști, a face și a avea ce vrei. Dar după ce să ne folosim de ce este simplu și la îndemână, când putem să ne hrănim artificial?

Viața ta este precum o grădină unde ai o fântână, legume câte vrei și câțiva pomi fructiferi. Însă e necesar un oarecare efort să ai grijă de grădina asta. Mai trebuie să smulgi niște buruieni, să mai uzi pământul ici-colo, să plantezi niște semințe. Iar dacă vrei să mănânci, să te apleci tu și să-ți culegi roșiile și ce mai vrei.

Pare mai fascinant să te hrănești cu energie solară și să meditezi până când ți se deschide al treilea ochi. Poate că e posibil, nu zic nu, însă majoritatea dintre noi suntem muritori de rând care se scaldă în drame și somn, deci avem o sete imensă de sens, iar a te conecta cu energia pământului poate să însemne mai degrabă să plantezi niște ceapă, salată, fasole, ca să ai ce mânca. Altfel, crezându-te zeu și căutând scurtături, pierzi mult timp și mult mai fugi de viața ta de pâmântean.

Scurtături

Căutăm adesea scurtături pentru că viața aia simplă cere decizii aparent complicate (pentru partea iresponsabilă din tine), în care să-ți folosești bunul simț și omenia.

Așa că în timp ce stăm în poziții de meditații, ar fi util să vedem și ce-i de curățat prin grădină. Știu că poate fi neplăcut să aduni gunoiul acumulat în timp, să recunoști sincer ce semințe ai în mână și să faci treabă cu ceea ce ai, fără să dai vina pe ploaia care întârzie să apară sau pe terenul prea mic. Însă recunoștința pentru ce ai, sinceritatea față de tine, ceilalți și viață, curățarea virușilor interiori (orientarea spre câștig imediat, îndoctrinări, nesimțire, răutate) și raportarea corectă la munca ta interioară și exterioară este o cale la îndemâna fiecăruia care vrea un suflet împăcat și o stare de bine pe termen lung.

Și în loc să ne chinuim să ne deschidem chakra celui de-al treilea ochi, eu zic c-ar fi mai util să ne deschidem întâi cei doi ochi din dotare și să privim cu atenție în noi și în jur.

Nu de tehnici spirituale avem nevoie noi, ci de prietenie (cu noi înșine, ceilalți și viața), umanitate, bun simț și curajul de a ne urma propriul suflet fără să călcăm pe cadavre sau să căutăm scurtături. Iar practica se face zi de zi, în lucruri mărunte, banale…în acele locuri unde n-ai vrea să calci că e mizerie, dar doar tu poți face curat.

Care sunt aspectele din viața ta unde spui că practica e grea și ce eziți să faci (din ceea ce poți face) ?
Important nu este doar ceea ce cauți, ci mai ales ceea ce eviți.

Te îmbrățișez cu dragoste și entuziasm

Raluca Muresan

The author Raluca Muresan

5 Comments

  1. Tehnicile acelea pe care le urasti au rolul de a clarifica interiorul, iar odata clarificat, toate lucrurile bune si rele sunt mai bine definite. De fapt nici nu e mare tehnica, te concentrezi pe ceva (de obicei respiratia) si ignori orice alt gand iti vine in minte. Scopul meditatiei este doar acela de a-ti scoate haosul din cap si a te linisti pentru a putea vedea drumul in viata mai bine, de a scapa de puzderia de ganduri inutile care te bantuie, nu e vorba de nici o magie, desi unii intradevar inteleg gresit asta. Pana nu ai liniste in cap, degeaba te chinui cu evolutia personala, e ca si cum ai incerca sa aprinzi o lumanare in mijlocul furtunii. Sfatul meu e sa studiezi mai bine lucrurile acestea, a huli ceva ce te-ar putea ajuta enorm e lipsa de intelepciune. Blogul tau este foarte bun, dar incearca sa ramai deschisa, daca te inchizi nu mai vezi nimic dincolo de usa. Te pup!

    1. Nu am spus nicaieri ca urasc tehnicile alea si nici nu ma refeream la respiratia constienta de care spui tu, ci la orice tehnica in care fugi cu intentia de a evita problemele. Asa am si inceput sa vb despre asta spunand asta „Mulți oameni fug în tehnici spiritualo-fantastice care să-i ajute. Deși e drept, ei nu caută niciun ajutor, ci mai degrabă o aparentă putere de a ști lucruri neștiute/nevăzute + evadarea din propria viață.” Orice folosesti (tehnica, pas, ritual, etc) conteaza mult mai mult motivul si intentia cu care aplici acel lucru, decat ce aplici.
      Pana nu avem luciditate in gandire si simtire degeaba ne chinuim cu evolutia personala.
      Nu hulesc nimic si am studiat, practicat si inca mai practic anumite tehnici spirituale si mute sunt utile folosite cu scopul potrivit + munca de jos facuta (in genul ca daca trebuie sa fac curatenie in casa de mine depinde si o pot face fizic; asa e si cu responsabilitatea si orice alta atitudine).
      Multumesc de comentariu. Pupici back!

      1. Ai dreptate, cine se ascunde in tehnici nu ajunge nicaieri, poate am citit eu gresit, ele sunt doar unelte care ne ajuta sa lucram cu sufletul, dar nu tin loc de vointa de a schimba cu adevarat ceva. Tine-o tot asa, esti minunata! <3

  2. Viața ta este precum o grădină unde ai o fântână, legume câte vrei și câțiva pomi fructiferi. Însă e necesar un oarecare efort să ai grijă de grădina asta. Mai trebuie să smulgi niște buruieni, să mai uzi pământul ici-colo, să plantezi niște semințe. Iar dacă vrei să mănânci, să te apleci tu și să-ți culegi roșiile și ce mai vrei.

    Foarte frumos, ma regăsesc în acest minunat paragraf. Mulțumesc mult pentru articol, l-am trecut deja la favorite 🙂

Leave a Response